Dinții de lapte: de ce contează tratarea lor, dacă oricum urmează să cadă

Pe scurt: dinții de lapte păstrează spațiul pentru cei permanenți, participă la masticație și la pronunție, iar o infecție de la rădăcina lor poate afecta mugurele dintelui permanent aflat imediat dedesubt. Pierderea prematură a unui molar de lapte duce frecvent la înghesuire și la tratament ortodontic ulterior.

1. Păstrarea spațiului. Fiecare dinte de lapte ține locul succesorului său permanent. Când dispare prea devreme, dinții vecini migrează spre spațiul liber, iar permanentul găsește, la erupție, un loc mai mic decât îi trebuie.
2. Masticația și dezvoltarea maxilarelor. Masticația stimulează creșterea osoasă. Un copil care mestecă pe o singură parte, pentru că pe cealaltă îl doare, dezvoltă asimetrii care se corectează mai greu decât s-ar fi prevenit.
3. Pronunția. Incisivii au rol în articularea anumitor sunete. Pierderea lor timpurie poate influența dezvoltarea vorbirii în perioada în care aceasta se formează.
4. Protecția mugurelui permanent. Aceasta este funcția cu cele mai serioase consecințe. Mugurele dintelui permanent se află imediat sub rădăcina celui de lapte. O infecție periapicală netratată poate afecta formarea smalțului dintelui permanent - rezultatul fiind o pată sau un defect de structură vizibil pe dintele definitiv, ani mai târziu.

Rândul cu primul molar permanent merită subliniat: pentru că apare în spatele ultimului molar de lapte, fără ca ceva să cadă înainte, mulți părinți îl consideră tot un dinte de lapte. Este un dinte definitiv, cu suprafață ocluzală complexă, erupt la o vârstă la care periajul copilului este încă imperfect - de aceea este cel mai frecvent afectat de carii dintre toți dinții permanenți.

Un dinte de lapte nu este un dinte permanent la scară mică. Diferențele contează:

• Smalțul este mai subțire și mai puțin mineralizat, deci caria îl străbate mai repede.
• Camera pulpară este proporțional mai mare, deci distanța până la nerv este mai mică.
• Contactele dintre molari sunt largi și plate, ceea ce favorizează cariile interdentare, invizibile clinic.
• Durerea apare târziu, uneori direct ca abces.

Sinteza cu meta-analiză publicată în 2021 de Uribe SE și colaboratorii asupra prevalenței globale a cariei timpurii a copilăriei arată amploarea fenomenului: este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice la copiii mici, la nivel mondial. Frecvența ei nu este un indicator de neglijență, ci de biologie - și tocmai de aceea prevenția organizată contează.

Coroana pedodontică surprinde adesea părinții - „o coroană pe un dinte care oricum cade?”. Motivul este exact cel din tabelul de mai sus: dacă dintele mai are de stat trei sau patru ani și o obturație mare nu ar rezista, coroana este ce îl duce până la schimbul natural, evitând extracția și migrarea vecinilor.

Toate rândurile sunt pe lista de prețuri, iar serviciile pe pagina de pedodonție.

Trei măsuri, în ordinea în care contează:

1. Periajul cu pastă cu fluor, de două ori pe zi. Făcut sau supravegheat de părinte până spre 7-8 ani - până atunci, dexteritatea copilului nu este suficientă, indiferent cât de conștiincios este.
2. Lacurile cu fluor, aplicate profesional la interval regulat. Sinteza Cochrane publicată în 2013 de Marinho VCC și colaboratorii asupra lacurilor cu fluor pentru prevenirea cariilor la copii și adolescenți a arătat reduceri consistente ale cariilor, atât la dentiția temporară, cât și la cea permanentă. 130 RON pentru ambele arcade.
3. Sigilarea șanțurilor și fosetelor. Sinteza Cochrane publicată în 2017 de Ahovuo-Saloranta A și colaboratorii asupra sigilanților pentru prevenirea cariilor pe dinții permanenți susține eficacitatea acestei măsuri, mai ales pe molarii permanenți. 130 RON pentru dinți de lapte, 200 RON pentru dinte permanent.

Ce rămâne în afara acestei liste, dar contează la fel de mult: frecvența consumului de zahăr, nu cantitatea. Un desert la masă este mai puțin dăunător decât aceeași cantitate consumată în porții mici pe parcursul zilei - pentru că fiecare expunere declanșează un episod de demineralizare.

Detalii despre aceste două intervenții sunt în sigilarea și fluorizarea la copii.

Nu sunt motive de îngrijorare:

• Dinții permanenți care par mai gălbui decât cei de lapte - este normal, smalțul are altă translucență.
• Un dinte permanent care erupe în spatele celui de lapte încă neexfoliat, la incisivii inferiori. De regulă se rezolvă singur; se verifică la control.
• Un dinte de lapte care se mișcă la vârsta potrivită.
• Spațiile între dinții de lapte - sunt utile, fac loc permanenților, care sunt mai mari.

Sunt motive să suni:

• Durere care trezește copilul noaptea.
• Umflătură pe gingie sau pe obraz.
• Un dinte rupt sau căzut în urma unei lovituri - primele minute contează, iar ce se face este în dinte rupt sau căzut la copil.
• Pete albe sau maronii pe dinți, mai ales la colet.
• Refuzul de a mesteca pe o parte.
• Febră asociată cu durere dentară.

Cum se pregătește prima vizită, ca să nu devină o experiență de evitat, este în prima vizită la stomatolog cu copilul. Alte urgențe dentare sunt tratate în urgențe stomatologice.

Cea mai frecventă cauză de carii la copii nu este zahărul în sine, ci periajul făcut de un copil prea mic ca să îl poată face bine. Dexteritatea necesară se dezvoltă abia spre 7-8 ani.

• De la primul dinte, în jur de 6 luni. Se șterge sau se periază cu o periuță foarte mică și moale. Cantitate de pastă cu fluor de mărimea unui bob de orez, stabilită la consultul pedodontic.
• 1-3 ani. Periajul îl face părintele, de două ori pe zi. Poziția cea mai practică: copilul culcat cu capul în poalele adultului, care vede efectiv ce periază.
• 3-6 ani. Copilul periază primul, ca să învețe; părintele reia după, mai ales pe fețele interioare și pe molari. „Periază tu, apoi termin eu” funcționează mai bine decât o negociere.
• 6-8 ani. Supraveghere, cu verificarea zonelor dificile - fața interioară a incisivilor inferiori și suprafața molarilor.
• Peste 8 ani. Autonom, cu verificări periodice și cu ață dentară introdusă ca obicei.

Ața dentară începe de îndată ce doi dinți se ating - de regulă în jurul vârstei de 2-3 ani, la molarii de lapte. Cariile interdentare de la această vârstă nu se văd clinic și nu se previn prin periaj.

Când un molar de lapte se pierde cu ani înainte de termen, dinții vecini încep să migreze spre spațiul liber. Când dintele permanent este gata să erupă, locul lui poate fi deja ocupat - rezultatul fiind o înghesuire care cere tratament ortodontic.

Menținătorul de spațiu este un dispozitiv simplu, fixat pe dinții vecini, care păstrează distanța până la erupția permanentului. Ce contează de știut:

• Nu la toate extracțiile. Depinde de dintele pierdut, de vârsta copilului și de cât mai are permanentul până la erupție - se evaluează pe radiografie.
• Cu cât mai devreme, cu atât mai util. După ce migrarea s-a produs, dispozitivul nu mai recuperează spațiul; îl menține doar pe cel existent.
• Se verifică periodic, pentru că maxilarele cresc și copilul se poate juca cu el.
• Costă mult mai puțin decât alternativa. Un tratament ortodontic pornește de la 3.000 RON pe arcadă - vezi costurile unui aparat dentar.

Aceasta este, concret, legătura dintre „un dinte de lapte care oricum cade” și un aparat dentar peste șase ani.

Dincolo de carii, câteva obiceiuri influențează direct dezvoltarea maxilarelor și poziția dinților:

• Suzeta și degetul. După vârsta la care dentiția permanentă începe să erupă, obiceiul poate influența poziția incisivilor și relația dintre arcade. Se discută la control, cu o abordare treptată - nu prin metode punitive.
• Respirația orală. Frecvent legată de obstrucție nazală sau de vegetații adenoide. Influențează dezvoltarea maxilarului superior și merită evaluată împreună cu medicul ORL.
• Împingerea linguală la înghițire, care poate menține o mușcătură deschisă în zona frontală.
• Biberonul la culcare, cu lapte sau suc - cauza clasică a cariilor pe incisivii superiori la copiii mici.
• Gustările frecvente. Frecvența contează mai mult decât cantitatea: fiecare expunere declanșează un episod de demineralizare.

Toate se observă la un control de rutină, la șase luni - motiv pentru care controalele nu sunt doar despre carii. Cum se pregătește prima vizită este în prima vizită la stomatolog cu copilul.