Detartrajul: cât de des este nevoie, de fapt, și ce spune sinteza Cochrane

Pe scurt: la adulții fără parodontită severă, care merg regulat la stomatolog, sinteza Cochrane din 2018 nu a găsit diferențe importante între igienizarea la șase luni și cea la douăsprezece pentru gingivită, adâncimea de sondaj și calitatea vieții. Concluzia practică nu este „mai rar”, ci „individualizat”, pentru că majoritatea pacienților care ne întreabă asta nu se încadrează în populația studiată.

Sinteza publicată în 2018 de Lamont T, Worthington HV, Clarkson JE și Beirne PV în Cochrane Database of Systematic Reviews a pus întrebarea direct: ce efecte are detartrajul de rutină asupra sănătății parodontale și la ce interval ar trebui făcut?

Criteriile de includere sunt esențiale pentru citirea corectă a rezultatului: studii randomizate, pe adulți dentați sănătoși, fără parodontită severă, care erau pacienți regulați ai unui cabinet. Două studii, ambele din cabinete de practică generală din Marea Britanie, cu 1.711 participanți în total, urmăriți 24 și 36 de luni.

Rezultatele, pe comparații:

• Detartraj planificat față de niciun detartraj programat: diferență mică sau absentă la gingivită, la adâncimea de sondaj și la calitatea vieții legate de sănătatea orală - toate cu certitudine ridicată a dovezilor. La tartru, o reducere mică, semnificativă statistic.
• Șase luni față de douăsprezece luni: diferență mică sau absentă la aceleași rezultate, certitudine ridicată. La tartru, intervalul de șase luni a redus puțin mai mult.
• Efectele adverse: niciunul dintre studii nu le-a măsurat.

Autorii subliniază explicit că importanța clinică a acestor reduceri mici de tartru este incertă.

Aici stă întreaga miză a articolului. O concluzie de cercetare se aplică populației studiate, nu tuturor.

Populația din aceste studii: adulți fără parodontită severă, care merg regulat la stomatolog. Este, în practica noastră, o minoritate dintre cei care întreabă „cât de des trebuie să fac detartraj”.

Ghidul european de practică clinică publicat în 2020 de Sanz M și colaboratorii în Journal of Clinical Periodontology descrie, pentru pacienții cu parodontită în stadiile I-III, un tratament etapizat urmat de terapie parodontală de menținere la intervale stabilite individual, pe baza riscului. Acolo, discuția nu mai este despre șase sau douăsprezece luni, ci despre trei sau patru.

Iar meta-regresia publicată în 2018 de Leite FRM și colaboratorii arată efectul fumatului asupra parodontitei - un factor care mută un pacient din categoria „risc scăzut” în alta, indiferent cât de bine se spală.

Rândul cu implanturile este tratat separat în igiena unei lucrări fixe pe implanturi, iar cel cu lucrările estetice în cum se îngrijesc fațetele.

Cuvintele se folosesc adesea interschimbabil, iar pe deviz apar rânduri diferite. Ce înseamnă fiecare:

• Detartrajul - îndepărtarea tartrului, depunerea mineralizată care nu cedează la periaj. Cu ultrasunete și, unde este nevoie, cu instrumentar manual. 150 RON pe arcadă.
• Periajul profesional - îndepărtarea plăcii moi și lustruirea suprafețelor, cu pastă și perii rotative.
• Air-flow - jet de aer, apă și pulbere fină, pentru colorațiile de suprafață și pentru zonele greu accesibile. 200 RON separat.
• Igienizarea profesională completă pentru adult - toate trei, 300 RON. Igienizarea pentru copil este 200 RON.

Ce nu este igienizare: chiuretajul parodontal, care se face sub anestezie, pe dinți cu pungi parodontale, și costă 200 RON pe dinte în câmp închis sau 350 RON în câmp deschis. Dacă ți se propune chiuretaj, întrebarea corectă este ce valori au ieșit la sondaj - nu este o „igienizare mai amănunțită”.

Toate rândurile sunt pe lista de prețuri.

Un interval individualizat nu este o estimare din priviri. Ce se face:

1. Sondaj parodontal complet, cu valori notate pe șase puncte în jurul fiecărui dinte. Parodontometria este 200 RON.
2. Indicele de sângerare la sondaj - proporția locurilor care sângerează. Este cel mai bun indicator de inflamație activă disponibil în cabinet.
3. Radiografie, pentru nivelul osos - singurul mod de a vedea ce s-a pierdut deja.
4. Factorii de risc: fumat, diabet, istoric familial, medicație, bruxism.
5. Evaluarea igienei acasă, nu declarată, ci observată prin colorarea plăcii.
6. Reevaluare la fiecare vizită. Intervalul se scurtează sau se lungește după cum arată datele, nu rămâne fixat odată pentru totdeauna.

Cum deosebești o gingivită de o parodontită, cu semnele pe care le poți observa singur, este în sângerează gingiile, iar despre ce se mai poate salva într-o boală avansată, în parodontoza: se mai pot salva dinții?

O concluzie pe care sinteza Cochrane o sugerează indirect, prin faptul că niciun interval nu a ieșit clar superior: ce faci în fiecare zi cântărește mai mult decât ce se face de două ori pe an.

• Periajul de două ori pe zi, cu pastă cu fluor, două minute, inclusiv la linia gingivală.
• Curățarea interdentară zilnică - ață sau periuțe interdentare de dimensiunea potrivită. Periajul singur lasă necurățate suprafețele dintre dinți, adică exact unde începe de regulă boala parodontală.
• Oprirea fumatului. Efectul asupra riscului parodontal depășește orice interval de igienizare.
• Controlul diabetului, unde există.
• Tratarea a ceea ce se vede, nu amânarea până la următoarea igienizare.

Consultația primară este 150 RON și include examinarea completă. Serviciile de parodontologie sunt descrise pe pagina de parodontologie.

1. Examinarea și colorarea plăcii, unde este util. O soluție revelatoare arată exact unde periajul tău nu ajunge - informația cea mai utilă din toată ședința.
2. Detartrajul cu ultrasunete. Vârful vibrează la frecvență înaltă și desprinde tartrul, răcit cu apă. Senzația este de vibrație și de rece, nu de durere, la o gingie sănătoasă.
3. Instrumentarul manual, unde ultrasunetele nu ajung - sub marginea gingivală, în zonele înguste.
4. Air-flow, dacă există colorații. Jet de aer, apă și pulbere fină.
5. Periajul profesional cu pastă și perii rotative, care netezește suprafețele - o suprafață netedă reține mai puțină placă.
6. Instructajul, pe zonele care au ieșit colorate la primul pas. Fără el, ședința se repetă identic peste șase luni.

Durata: 30-45 de minute pentru o igienizare completă de adult. Sensibilitatea trecătoare la rece în zilele următoare este frecventă, mai ales dacă au existat depuneri mari - o pastă desensibilizantă câteva zile rezolvă.

Este partea cel mai des vândută greșit, ca „albire”. Nu este.

Air-flow-ul îndepărtează colorațiile de suprafață - de la cafea, ceai, vin, tutun - și biofilmul din zonele greu accesibile. Rezultatul este că dintele revine la culoarea lui proprie, care poate fi vizibil mai deschisă decât era. Dar culoarea structurii dentare rămâne neschimbată: nicio moleculă din interiorul smalțului nu a fost descompusă.

Diferența contează practic: dacă vrei o nuanță mai deschisă decât cea naturală, ai nevoie de albire, procedură separată de 800 RON - ce face și cât ține este în cât ține albirea.

Un detaliu de spus întotdeauna: dacă ai fațete, coroane sau restaurări din compozit, pulberile clasice pot fi abrazive pe ele. Există pulberi fine, pe bază de eritritol sau glicină, folosite exact în aceste situații - dar cineva trebuie să știe că sunt necesare.

• Pungile parodontale. Tartrul de sub gingie, în pungi de peste 4 mm, cere chiuretaj sub anestezie - 200 RON pe dinte în câmp închis. Nu este „o igienizare mai amănunțită”.
• Osul pierdut. Nu revine prin igienizare. Igienizarea oprește progresia; nu reface ce s-a pierdut.
• Recesia gingivală. Se tratează separat, prin grefă gingivală acolo unde este indicată - 1.500 RON pe dinte.
• Halena de cauză dentară. Se ameliorează, dar dacă vine dintr-o pungă parodontală sau dintr-o carie, revine.
• Colorațiile din interiorul dintelui. Air-flow-ul lucrează pe suprafață.
• Igiena de acasă. Două ședințe pe an înseamnă aproximativ o oră; restul de 8.765 de ore depind de tine.

Cum deosebești o gingivită reversibilă de o parodontită, și ce se face în fiecare caz, este în sângerează gingiile.